1. Circuitul: Ţebea - Brad - Crişcior- Ţebea (28km)

Acces: DA

Brad: municipiu, centru economic şi cultural al zonei. Între Brad şi Crişcior pe o distanţă de 14 km dus-întors se poate merge cu un trenuleţ de agrement, cu vagoane de epocă. Trenuleţul circulă numai la solicitarea unor grupuri de minim 10 persoane cu următoarele tarife: 200EUR/grup - turişti străini; 15.000 lei/persoana pentru turişti români. Trenuleţul este proprietatea "Atelierelor Centrale Crişcior" - tel: 0254-616-211.

Obiective de vizitat:
- "Muzeul Aurului" unicat în Europa, cu o bogată colecţie de exponate metalifere din România şi din alte ţări.
- Liceul "A. Iancu" fondat în 1869, unul din cele şase licee românesti, din Transilvania, la acea data

Crişcior: Biserica ortodoxă din Crişcior, din sec. XV, cu pictură foarte veche şi cu cel mai reusit tablou votiv din Transilvania

2. Circuitul: Ţebea - Mesteacăn - Ribiţa - Crişan - Baia-de-Criş- Ţebea (15km)

Acces: DA

Motto: "La Ţebea istoria şi eroii şi-au găsit odihna. Odihna prin care, ostenită în drumul ei spre casă, mai trece, legănată de-un spate de taran, o coasă"

Ţebea:
- Biserica cu tricolor singura biserică din Transilvania care avea zugrăvit pe boltă tricolorul românesc pe vremea dominaţiei străine
- Gorunul lui Horea (conducătorul Răscoalei de la 1784);
- Mormântul lui A. Iancu (sufletul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania)

Mesteacăn: Troiţa ridicată în memoria Răscoalei lui Horea din anul 1784 situată pe locul în care a fost biserica, arsă ulterior, unde ţăranii au jurat să pornească spre Alba Iulia pentru a scăpa de iobăgie prin înrolarea în armată. Troiţa a fost ridicată în anul 1934 cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înăbuşirea răscoalei lui Horea.

Ribiţa: biserica cu cea mai valoroasa frescă bizantină din Transilvania, datând din sec XIV.

Crişan: Casa memorială"Crişan" - locul natal al celui mai dârz dintre conducătorii Răscoalei lui Horea din anul 1784; Mânăstirea Crişan, construită după 1990, pe locul unei mânăstiri mai vechi.

Baia de Criş: fosta capitală a prefecturii româneşti - denumită "Ţara Zarandului" între 1862-1868, unul din puţinele drepturi obţinute de românii din Ardeal după Revoluţia din 1848.
Obiective:
- clădirea fostei Prefecturi a Zarandului; Bustul lui Avram Iancu - conducătorul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; Casa memorială A. Iancu - locul unde a murit A. Iancu (1872);
- Mânăstirea Franciscană din sec XV, cel mai impunător monument gotic din zonă cu o vechime de 500 de ani, declarat monument de arhitectură.

Revenind la Ţebea în încheierea circuitului ne putem opri în locul numit " La Furci", loc marcat de trei troiţe de piatra ridicate în amintirea răsculatilor din anul 1784, spânzuraţi aici ("ridicaţi în furci"). Cele trei troiţe sunt şi ele monumente de arhitectură.

3. Rugile* din Ţebea - istorie, cultură şi artă

*Rugi, cruci cu alt înţeles decât cel funerar

În Ţebea există 80 de "rugi" din piatră, dintre care cea mai veche are peste 200 de ani vechime, fapt ce îi conferă acestei aşezări o trăsătură unică în lumea satelor româneşti.

Eliberate de semnificaţia lor obişnuită, crucile devin "rugi" putându-le află în locurile unde s-a dat de apa şi s-au zidit fântâni, la răscrucea drumurilor pentru îmbărbătarea drumeţilor, sau ca îndumnezeite pietre de hotar la marginea satului.

Altele poartă în trupul lor de piatra aspră, ca aspra palmă de ţăran, numele celor cărora o răscoală, o revoluţie şi două războaie mondiale le-a scurtat firul vieţii.

Pline de-nţelesuri, "rugile" din Ţebea pot fi considerate adevarate jaloane-document, pe drumul culturii române, căci cercetându-le putem afla cu exactitate momentul în care s-a trecut de la scrierea chirilică (scriere care folosea vechiul alfabet slav - sec. IX) a "vechilor cazanii" (cărţi bisericesti ce comentează texte evanghelice) la scrierea latină din zilele noastre.

Din mâna şi cu voia cioplitorului - ţăran au ieşit simple, precum crucea de pe Golgota, împodobite doar cu slovele săpate tremurat în piatră.

Puţine sunt acelea pe care meşterul s-a-ncumetat să adauge o floare, ce se-nalţă, într-o sfielnică mângâiere spre braţele crucii.

"Rugile" din Ţebea, credinţa-ncremenită-n piatră, sunt acolo unde sunt şi ei, ţăranii-ctitori, în arăiţa holdelor, lângă poarta caselor.

Voi "Rugi" din Ţebea, rostuit răboj a toate cum şi câte-au fost...

(Fotografiile de la Ţebea, Ribiţa, Criscior şi Crişan provin din arhiva bisericii ortodoxe din Ţebea şi a Mânăstirii Crişan)