1.Circuitul: Ţebea -Deva- Hunedoara - Ţebea (120 km)

Acces: DA

Obiective:
Cetatea Deva - este situată, la marginea oraşului Deva, chiar în vârful unui deal cu o formă conică, la o înălţime de 200m. Existenţa ei începe în anul 1269 şi se termină în anul 1849, timp în care a luat parte la toate evenimentele istorice din Transilvania.

Drumul spre vârf ne conduce printre ziduri şi pe sub portaluri până în curtea interioră a cetăţii. De aici se desfaşoară înaintea ochilor o panoramă tulburătoare: Ochiul are ce vedea, imaginaţia poate să-şi ia zborul! În parcul de la poalele cetăţii se află un foarte valoros muzeu cu secţie de istorie veche, stiinţele naturii şi mineralogie. Muzeul este adăpostit de Castelul Bethlen, monument de arhitectura datând din sec. XVI.

Castelul Corvineştilor (Hunedoara), datează din sec. XIV, fiind construit pe ruinele unor fortificaţii romane. A avut mai multi stăpâni, dar faima şi numele i-a dat-o, începând cu anul 1409, Iancu de Hunedoara, "cel mai viteaz soldat al timpurilor sale". Castelul este o construcţie mareaţă, bine conservată, care îmbină goticul cu renaşterea şi barocul.

Durata vizitei: 2h

Obiective remarcabile: Sala Cavalerilor, Terasa Artileriei, Sala Armelor.

Intrarea: 20.000 lei/pers; 60.000 /grup

2. Circuitul: Ţebea - Mesteacăn - Ribiţa - Crişan - Baia-de-Criş- Ţebea (15km)

Acces: DA

Motto: "La Ţebea istoria şi eroii şi-au găsit odihna. Odihna prin care, ostenită în drumul ei spre casă, mai trece, legănată de-un spate de taran, o coasă"

Ţebea:
- Biserica cu tricolor singura biserică din Transilvania care avea zugrăvit pe boltă tricolorul românesc pe vremea dominaţiei străine
- Gorunul lui Horea (conducătorul Răscoalei de la 1784);
- Mormântul lui A. Iancu (sufletul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania)

Mesteacăn: Troiţa ridicată în memoria Răscoalei lui Horea din anul 1784 situată pe locul în care a fost biserica, arsă ulterior, unde ţăranii au jurat să pornească spre Alba Iulia pentru a scăpa de iobăgie prin înrolarea în armată. Troiţa a fost ridicată în anul 1934 cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înăbuşirea răscoalei lui Horea.

Ribiţa: biserica cu cea mai valoroasa frescă bizantină din Transilvania, datând din sec XIV.

Crişan: Casa memorială"Crişan" - locul natal al celui mai dârz dintre conducătorii Răscoalei lui Horea din anul 1784; Mânăstirea Crişan, construită după 1990, pe locul unei mânăstiri mai vechi.

Baia de Criş: fosta capitală a prefecturii româneşti - denumită "Ţara Zarandului" între 1862-1868, unul din puţinele drepturi obţinute de românii din Ardeal după Revoluţia din 1848.
Obiective:
- clădirea fostei Prefecturi a Zarandului; Bustul lui Avram Iancu - conducătorul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; Casa memorială A. Iancu - locul unde a murit A. Iancu (1872);
- Mânăstirea Franciscană din sec XV, cel mai impunător monument gotic din zonă cu o vechime de 500 de ani, declarat monument de arhitectură.

Revenind la Ţebea în încheierea circuitului ne putem opri în locul numit " La Furci", loc marcat de trei troiţe de piatra ridicate în amintirea răsculatilor din anul 1784, spânzuraţi aici ("ridicaţi în furci"). Cele trei troiţe sunt şi ele monumente de arhitectură.

3. Circuitul Ţebea - Brad - Abrud - Roşia Montana - Câmpeni - Ţebea (120km)

Acces: DA

Acest circuit pătrunde până în mijlocul M. Apuseni, până în inima "Ţării Moţilor". Este un drum plin de frumuseţe şi de istorie, o adevărată împletire a naturii cu istoria.

Este un drum în care vei vedea şi cu ce se îndeletnicesc locuitorii acestor meleaguri, căci vei întâlni holde cocoţate pe dealuri, case care pun în valoare frumuseţea lemnului, dar vei descoperi şi faţa nevăzută a vieţii acestora, aceea de "băieşi", mineri din tată-n fiu, care scormonesc adâncul pământului după firavul filon cu pulbere de aur.

Circuitul începe din Ţebea, trece prin Brad, de unde se înscrie la stânga pe DN74 şi începe să urce, la început mai lin apoi din ce în ce mai accentuat până în Pasul Vulcan, unde din cauza serpentinelor "tari" lăsate în urmă şi a peisajului impresionant se impune o primă oprire. Apoi drumul coboară şi după 45 de km de la Ţebea se ajunge la Abrud.

Din Abrud continuăm drumul în direcţia Câmpeni, şi după 5 km, în dreptul localităţii Gura Roşiei, întâlnim drumul ce urcă spre Roşia Montana. Localitatea este aşezată pe malul Râului Roşia, la altitudinea de 800m. Este locul celor mai vechi exploatări de aur din Europa, atestate de istorici din anul 1000 (i.e.n.).

Pe vremea romanilor s-a numit ALBURNUS (munte împădurit din Imperiul Roman - Italia) Major, iar din aurul extras aici s-au dovedit a fi făcute atât podoabele faraonilor cât şi cele ale regilor scandinavi. Intensitatea exploatării aurului pe raza localităţii o atestă existenţa în trecut a 300 de steampuri de sfărâmat minereul, a celor câtorva tăuri pentru alimentarea steampurilor şi a numeroaselor guri de mină ce scormonesc adâncurile în toate direcţiile. Iar toate acestea nu sunt legende căci au fost descrise pe table cerate din vremea romanilor găsite în localitate, table care mai amintesc şi de cultivarea viţei de vie, dar şi de dreptul roman.

De vizitat:
- Tăurile din marginea localităţii;
- Exponatele cu tehnică miniera din Muzeul local;
- Galeriile de mină din timpul romanilor;
- Vestigiile romane

Din Roşia-Montană revenim la şoseaua principală, DN74 şi continuăm drumul pe aceasta până la Câmpeni, care este punctul terminus al circuitului. Orasul Câmpeni este aşezat pe malul Arieşului, unul din cele mai importante râuri din M. Apuseni. De la Ţebea şi până la Câmpeni am parcurs 57km. Oraşul Câmpeni a fost considerat din totdeauna capitala Ţării Moţilor, fiind centrul adminsitrativ, economic şi politic al ţinutului. Este atestat din anul 1600 şi asemenea multor localităţi din M.Apuseni a avut rolul lui în cele două evenimente istorice: răscoala lui Horea şi Revoluţia de la 1848.

În timpul răscoalei din 1784 aici a fost ultimul punct de rezistenţă al răsculaţilor, iar în timpul evenimentelor din 1848 Avram Iancu şi-a avut cartierul general în Câmpeni.

De vizitat:
- Statuia ecvestră a lui A. Iancu;
- Clădirea în care a fost Cartierul General a lui A. Iancu;
- Clădirea în care a avut loc intâlnirea lui A. Iancu cu N. Balcescu.

După vizitarea Câmpeniului circuitul se încheie prin întoarcerea, pe acelaş drum, la Ţebea. Acelaă drum şi parcă, totuşi, altul. Căci priveşti locurile, cu alţi ochi şi simţi, parcă, cu altă inimă. Ai fost, pentru câteva clipe printre daci şi romani, printre lăncierii lui Horea şi tribunii lui Iancu. Îi laşi în urmă, acolo în ţara lor de aur şi piatra, când drumul începe să coboare repezit Pasul Vulcanului.